Și atunci am împietrit

În memoria Liviu Ciulei
De Ciulei Marian-Dănuț

Cu imagini și gânduri noi
Ai bucurat priviri,
Cu gândul la noi,
Ai fost un dar al acestei omeniri.

Cu gânduri și imagini,
Lacrimi în ochi și durere în suflet,
Pentru că suntem oameni,
Acest moment va fi un răsunet.

Cerneala s-a așternut pe hârtie,
Dar parcă nici un cuvânt nu apare,
Doar în mâna unuia ea poate scrie,
Dar acum totul dispare.

Cu gânduri printre lacrimi,
Iubire fără margini,
Un dar al acestei lumi,
A fost luat de printre oameni.

Dar el nu a dispărut
El este printre noi,
Spiritul lui s-a prefăcut
În multe speranțe de a se naște un înger printre noi.

Gânduri, lacrimi și imagini încețoșate
Le vedem acum
Gândurile și imaginile lui clare nu pot fi recreate,
Totul este acum scrum,
Nu este altcineva să susțină această greutate,
Nu este nimeni dornic de a merge pe acest drum.

Cu brațele la piept, mă uit spre cer,
El va rămâne mereu printre noi, el nu a murit,
Nu poate muri un geniu din cer,
El doar a împietrit.

Acest articol a fost publicat în poezie veche si noua și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s