Arhive pe categorii: poezie veche si noua

Și atunci am împietrit

În memoria Liviu Ciulei De Ciulei Marian-Dănuț Cu imagini și gânduri noi Ai bucurat priviri, Cu gândul la noi, Ai fost un dar al acestei omeniri. Cu gânduri și imagini, Lacrimi în ochi și durere în suflet, Pentru că suntem … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Gladiator

Am căzut într-o groapă cu fiare Vreau să zbier, Dar o voce amăgitoare Mă face să tac şi să rămân prizonier În temniţa cu multe cadavre Încerc să fiu de fier, Dar o lumină ameţitoare Mă face să văd oameni-înger … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat | Lasă un comentariu

Ultima clipă

Merg pe drumuri mântuite, văd comori neclintite, aud glasul dulce al naturii, trăiesc într-o natură fără furii… Dar este doar un vis Ce mă copleşeşte. Şi deodată, mă trezesc şi de teamă împietresc… sunt pe un vârf de munte într-un … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , | Lasă un comentariu

Paradisul de atunci a dispărut

Norii de praf au acoperit vechiul cer senin, totul este mai întunecat, şi nici măcar o rază nu a mai ajuns, aici, pe acest pământ. Furtuna de nisip ce a izbucnit acum în oaza de verdeaţă a unui imens deşert … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , | Lasă un comentariu

Negru, rece, trist

Cerul tot se înnegri, Animalele începură să piară, Iarba verde se rări, Parcă am fi ca prima oară. Negru, sumbru este totul, Veselia s-a uitat, Totul este rece ca mortul, Şi noi de…noi ne-am depărtat. Negru gând din negre vremuri … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Între Rai şi Iad

O lume, nici prea caldă, nici prea rece, cu drumuri, nici prea netede, nici prea noroioase, o lume ce se află între Rai şi Iad. Din Ceruri, au apărut, brusc, zeci de mii de albe raze, şi ele au întâlnit … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Capăt de drum

Ceea ce ne desparte, Un mormânt Și șapte fapte; Un bordei de pământ, Șapte gânduri deșarte, Un suflet de sfânt Sau o Meduză cu șapte capete? Oare doar asta ne desparte? Nu! Gânduri negre ies din pământ, Toate porțile îmi … Continuă lectura

Publicat în poezie veche si noua | Etichetat , | 1 comentariu