Catre sufletul impovarat de duhul intristarii

Nu cred că există ființă care să nu se fi întrebat: ”De ce, Doamne? Cu ce ți-am greșit, ce rău am făcut să merit atâtea rele?” Toți trecem prin greutăți, atât cei credincioși, cât și cei necredincioși. Pentru aceștia din urmă, Dumnezeu a încetat să-i mai cheme, să îi mai protejeze, să-i mai atingă, pentru că cel rău are grija lor. Ei fac ceea ce cel rău cere omului pentru a îl murdări, pentru a se asigura că a strâns destule păcate încât să nu-l mai piardă în plecarea spre credință, când, cine știe? – Poate Domnul îi va mai da o șansă. Numai că…puțini sunt aceia, care rele făcând, să aibă oameni buni prin preajmă. Cei credincioși sunt triști pentru că nu fac destul pentru Domnul, nu pot să facă sau au făcut greșeli în trecut, pe care azi le regretă și le plătesc pentru pocăință și mântuire. Trist ești atunci când încă nu faci parte sau simți că nu poți face parte din grădin Domnului. Te uiți la legile lui, asculți preotul, dar din tine câteceva te împiedică să faci cele corecte înaintea Domnului, nici măcar pentru a te asigura că – Domnul fiind corect – vei avea o viață mai bună, greutățile și pedepsele mai ușor de trecut, mai blânde. Avem vicii, păcate grele, dependențe, păcate repetate, neînfrânare, egoism, mândrie, și multe altele la care nu putem renunța pentrubo viață mai lină, pentru o viață creștină așa cum AtotPuternicul a creat-o pentru noi. Suntem triști și că rămânem pentru că nu putem și suntem triști pentru că realizăm că am ales viața fără de Domnul: pe cont propriu, pentru că avem păcate grele cu care ne rușinăm, avem vicii la care nu avem tăria să renunțăm, să le aruncăm, să le înfrânăm, măcar să încercăm să ne rugăm Domnului să ne dea putere în această grea încercare, ce Domnul știe că este grea, El cunoaște lucrarea celui rău, că acesta pune alături acțiunilor lui dependență, statornicie, plăcere… Dacă vede Domnul de la om puțină voință dinaintea de a spune: ”Eu nu pot, nu am cum ! ” – Domnul ne ajută și vom reuși. Dar dacă tu nu încerci întâi, ești un pierzător fără luptă. Să nu ne îndoim de puterea Lui și să vedem clar că toate cele lumești sunt greșeli și ele nu se află în legile Domnului și viață fără de Dumnezeu nu există. Să nu stăm pe gânduri și să ne plângem soarta rugându-L să ne dea și să ne facă, să alergăm înaintea Lui cu voința de a face și noi ceva pentru a Îl bucura pe Domnul pentru că atingerea Lui în viața noastră. Tristețea va dispare , Domnul o va lua, atunci când vom alege viața creștină ce a fost creată pentru oameni nu pentru sfinți…iar sfinții au fost tot oameni, ce prin rugăciune, sacrificii, iubire față de Domnul, au primit Har și au făcut acțiuni în Numele Domnului – El va înlocui tristețea noastră cu liniștire, răbdare, bucurie, bunătate, ne va da foarte multe daruri, doar și numai pentru că am ales viața creștină.

Acest articol a fost publicat în CREDINTA și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s